Trei scenarii luate în calcul de Guvern pentru legea salarizării bugetarilor
Guvernul României, condus de Ilie Bolojan, se află în fața unei importante decizii cu privire la legea salarizării angajaților din sectorul bugetar. Executivul are de ales între trei mari scenarii pentru adoptarea acestei legislații care are un impact direct asupra veniturilor bugetarilor.
Aceste măsuri are legătură cu angajamentele asumate de România în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar surse din cadrul guvernului au menționat că oficialii Comisiei Europene au solicitat ca noua lege să devină efectivă începând cu 1 ianuarie 2027, fără a fi implementată în etape. Aceasta înseamnă că, indiferent de varianta aleasă, data limită pentru intrarea în vigoare a legii rămâne constantă.
Prima variantă pe masa decidenților propune ca noua legislație să fie adoptată prin Ordonanță de Urgență, cu publicare în Monitorul Oficial pe 16 iunie. Aceasta opțiune ar putea să asigure o adoptare rapidă a măsurilor, eliminând posibilele blocaje parlamentare, dar ar presupune și o asumare mare din partea Guvernului.
A doua opțiune vizează promovarea legii prin procedură parlamentară, cu o primă discuție în Senat programată între 29 aprilie și 6 mai, urmată de dezbateri în Camera Deputaților până pe 13 mai, iar după aceasta, proiectul ar trebui să fie trimis spre promulgare prezidențială până pe 30 iunie.
În cele din urmă, cea de-a treia variantă ar implica angajarea răspunderii Guvernului în Parlament pe 19 iunie, o acțiune riscantă care îl expune Guvernului la o posibilă moțiune de cenzură în perioada 22-24 iunie, ceea ce ar putea induce instabilitate în rândul executivului.
Florin Manole, ministrul Muncii, a afirmat că majorările salariale pentru bugetari vor fi dictate de contextul economic, de rata inflației și de limita bugetară disponibilă. El a subliniat că prioritatea va fi reprezentată de angajații cu venituri mai mici, în special din sectoare esențiale precum sănătatea și educația. Manole a evidențiat faptul că scopul nu este să se producă creșteri radicale, ci mai degrabă să se corecteze unele dezechilibre existente în sistem.
„Obiectivul principal nu a fost acela de a veni cu creşteri foarte mari. Prioritatea mea va fi ca principalele creşteri să fie în zona de bază, pentru cei care au salariile cele mai mici, care deseori suportă povara majoră a sistemului de sănătate și educație. Dacă va fi identificată o situație în care unele dintre veniturile bugetarilor au depășit grila anterioară, acestea vor fi înghețate, fără a fi reduse”, a declarat ministrul Muncii.
