Moțiunea împotriva Guvernului Ilie Bolojan, citită miercuri în Parlament. Votul, pe 5 mai
Pe 29 aprilie 2026, în cadrul unei ședințe plenare a Parlamentului, a fost citită moțiunea de cenzură inițiată de partidele PSD, AUR și PACE – Întâi România, care are ca scop demiterea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Acest demers legislative poartă titlul provocator „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” și este susținut de un număr impresionant de 253 de semnături, cu 20 mai mult decât numărul minim necesar pentru a genera un vot de demitere.
Discuțiile pe această moțiune vor culmina în votul programat pentru marți, 5 mai. Documentul specifică faptul că premierul Bolojan a promovat în cadrul guvernului conceptele unui progresism fals, ce acționează împotriva intereselor cetățenilor, iar soluțiile raționale sugerate sunt sistematic blocate.
Grupurile parlamentare ale PSD, AUR și PACE acuză prim-ministrul că a ajuns la o confundare deliberată între reformă și vânzare, dar și între strategie și improvizație, ceea ce induce o confuzie majoră în rândul cetățenilor români. Reprezentanții acestor partide subliniază că România nu ar trebui să fie tratată ca o marfă, iar companiile de stat nu sunt active destinate lichidării pentru a masca eșecurile politice ale administrației actuale.
Mai grav, moțiunea avertizează asupra unei înstrăinări fără precedent a activelor strategice, care s-ar desfășura fără consultare adecvată în cadrul coaliției, fără dezbateri publice și fără o asumare politică corespunzătoare. Acest proces ridică întrebări serioase legate de transparența și integritatea acțiunilor guvernului Bolojan.
Social-democrații exprimă că retragerea sprijinului politic pentru Ilie Bolojan și succesul moțiunii de cenzură ar putea deschide calea pentru formarea unui guvern stabil, capabil să gestioneze în mod transparent problemele societății românești și să răspundă adecvat nevoilor cetățenilor. Aceste acțiuni sunt imperative pentru restabilirea încrederii publicului în instituțiile guvernamentale și în liderii lor.
