Prima zi de mandat pentru noii procurori-şefi de la Parchetul General, DNA şi DIICOT
Miercuri, 15 aprilie 2026, este o zi semnificativă pentru justiția românească, marcând debutul activității noilor conducători ai marilor parchete. Aceasta include numirea lui Cristina Chiriac în funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Ioan-Viorel Cerbu ca procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) și Codrin-Horaţiu Miron ca procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT). Aceștia își asumă responsabilitatea pentru un mandat de trei ani, fiind așteptați să aducă schimbări semnificative în modul de operare al acestor instituții.
De asemenea, tot în această zi își încep activitatea și Alex-Florin Florenţa, procuror-şef adjunct al DIICOT, și Marius-Ionel Ştefan, procuror-şef adjunct al DNA, conform informațiilor furnizate de Agerpres.
Anunțul privind numirile a fost făcut public de președintele Nicuşor Dan, care a semnat decretele în urma propunerilor prezentate de Radu Marinescu, ministrul Justiției. În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Cotroceni, președintele a subliniat așteptările sale ridicate de la noii procurori-șefi, insistând asupra importanței unei activități mai dinamice pentru a răspunde provocărilor pe care corupția le prezintă societății românești.
Nicuşor Dan a declarat: „Românii se confruntă zilnic cu corupția și marele corupție, iar misiunea DNA este esențială în combaterea acestui fenomen. În egală măsură, Parchetul General va aborda corupția curentă, iar DIICOT se va concentra asupra destrămării rețelelor de droguri și evaziune fiscală, două fenomene sociale deosebit de dăunătoare.”
În plus, președintele a accentuat necesitatea ca noii procurori-șefi să comunice eficient cu echipele lor și să fie transparenți în activitatea lor, un aspect în care predecesorii lor au eșuat, generând multe nemulțumiri. De asemenea, a menționat problema blocajului legat de Secția specială de anchetare a magistraților, subliniind că funcția de procuror trebuie să fie percepută ca o meserie vocațională, dedicată combaterii criminalității.
Președintele a adăugat: „Este esențial să găsim echilibrul între gestionarea dosarelor de rutină și timpul necesar pentru a trata cazurile cu adevărat relevante pentru societate. Aceasta va fi o temă centrală în discuțiile pe care le voi avea cu noii șefi ai Parchetelor.” Această abordare sugerează o dorință de reformă și eficientizare care își propune să aducă un suflu nou în justiția din România.
